Personaje

                          
Mara

Aparut, in volum, in 1906, „Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice ei, la jumatatea veacului al XlX-lea.
Totodata, „Mara" este un roman traditional. in care eveni­mentele se succed cronologic, iar autorul este omniscient. e6m7612ey77jnm
Evolutia personajului principal este urmarita de-a lungul a 21 de capitole dintre care, primul este intitulat „Saracutii mamei", iar ultimul - „Pace si liniste".
Dupa moartea sotului ei, Barzovanu, Mara ramane vaduva, cu doi copii inca mici - Persida si Trica.
Pentru a le asigura un viitor indestulat, Mara se ocupa cu mica negustorie, alergand fara odihna din Radna, la Lipova sau la Arad, traind modest si adunand banii cu multa chibzuinta.
Cand copiii mai cresc, Persida este trimisa sa invete la o manastire catolica din Lipova, iar Trica devine ucenic la un cojocar.
Facandu-se foarte frumoasa, Sidi atrage privirile teologului Codreanu, dar si pe ale unui tanar neamt - Natl Hubar. Ea il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase dintre cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire (cu toate ca, in zona, familiile germane si cele romanesti traiau in con­cordie).
Abia atunci cand Persida naste un baiat (pe care Mara accepta sa-1 boteze in religia catolica), intervine impacarea, umbrita insa de moartea lui Hubar batranul; uciderea acestuia, de catre fiul sau nelegitim, Bandi, arata ca pacatele se platesc, oricat de tarziu.
Personajul Mara este caracterizat prin mai multe mijloace:
  Portretul fizic este cel al unei femei robuste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in aer liber: „Muiere mare, spa­toasa, greoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant, Mara sta ziua toata sub satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce".
Frumusetea .personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste, animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in obstea locala: „Alerga biata de femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, apoi colo si iar dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri...".
  Mediul in care traieste Mara. alcatuit din targoveti, bres-lasi, negustori etc, ii trezeste dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata.
Astfel, atunci cand Trica este dat afara din scoala, Mara ii promite sa-1 dea la o scoala mai buna: „Am sa te scot om, om de carte, om de frunte, ca sa nu mai fii ca tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si copiii lor in fatq ta cum noi stam in fata lor.
intelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este banul, Mara isi organizeaza viata in functie de aceasta „putere" care, in opinia ei, deschide toate usile: in fiecare seara, „... ea pune la o parte banii pentru ziua de maine, se duce la capataiul pa­tului si aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si altul pentru Trica."
Adunand bani din micul negot, din arendarea podului care traversa Muresul sau din alte surse, Mara incepe sa-i iubeasca.
Asa se face ca, la botezul nepotului sau, le ofera tinerilor opt mii (din zestrea de treizeci de mii de florini a Persidei), dar ii pastreaza tot ea, pe motivul ca „mai bine decat la mine, unde ar putea sa stea!"
Banul devine astfel un adevarat „personaj" al romanului, Gandurile, vorbele si faptele Marei scot in evidenta dragostea ei pentru cei doi copii („saracutii mamei").
Faptul ca, mici fiind, Persida si Trica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie un prilej de mandrie pentru mama: „Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi: rai sunt, mare minune si e lucru stiut ca oamenii de dai Doamne numai din copii rai se fac". Tot asa, intr-o zi, cand fratii pornesc, intr-o barca, pe apele umflate ale Muresu­lui, lumea este inspaimantata, dar Mara exclama: „... copii ca ai mei nimeni n-are!"
Fire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, Mara isi asuma rolul Destinului in ceea ce-i priveste pe copiii ei: iubirea Persidei pentru Hubarnatl o supara pentru ca ii strica visul de a-si marita fata cu un teolog.
Se vede insa ca Soarta are propriul sau drum: Persida se cununa, in taina, cu Natl, apoi cuplul sta, catva timp, la Viena. Cand cei doi se intorc, Mara traieste o acuta dezamagire, pen­tru ca i se naruisera visurile:
„Erau duse, pierdute pentru totdeauna gandurile frumoase pe care si le facuse despre viata fiicei sale..."                   "-
Odata cu trecerea timpului, Persida incepe sa semene tot mai mult cu Mara; traiul fetei sale, batuta si umilita de Natl (repudiat si el de parinti) trezeste, in sufletul mamei sentimente diverse: ura fata de betivul ei ginere, speranta ca Persida va renunta la el, remuscarea fata de propriile greseli.
Moralistul Slavici ii acorda, in final, bucurii compensatoare Marei: Trica devine „maiestru" cojocar, Natl devine „maiestru" macelar, iar familiile se impaca.
in critica literara, Mara a fost incadrata in mai multe tipuri: al Mamei, al „ vaduvei intreprinzatoare si aprige" (Calinescu), al primei femei-capitalist din literatura noastra (cum scria N. Manolescu), al avarului (discutabil).
Personaj complex, ea reuseste sa corecteze destinul (care ii luase sotul) si sa devina o „pater familias" demna de admi­ratie.


Persida

Analizand romanul Mara ,Nicolae Iorga scria ca titlul potrit romanului ar fi fost “ Copii Marei “.Nicolae Monolescu considera ca titlul ales de Slavici se justifica pe deplin ,”Persida insasi nefiind decat o Mara juvenila ….”.Discutia isi are semnificatie ei .Fara a da dreptate unuia din cei doi critici trebuie sa observam ca in roman ,copii Marei ,Persida si Trica ,nu sunt ceea ce ,indeobste ,poarta numele de personaje secundare .
Daca Mara este un personaj stabil ,care nu se modifica de-a lungul romanului ,ci doar reactioneaza fata de anumite evenimente ,Persida e un personaj care evolueaza .Putem citit Mara atat ca roman de familie cat si ca bildungsroman.Pentru ambele feluri de lectura Persida e un personaj “cheie”.Ca roman de familie Mara evidentiaza cateva relatii esentiale .Nu este dificil sa observam ca nucleul relatiilor familiale este fiica Marei .Operand o selectie ,am putea observa ca in roman sunt narrate legaturile dintre mama si fiica si frate ,dintre sotie si sot (Nalt).Si,desigur,aceasta sfera de relatii poate fi completata ,un segment aprte reprezentandu-l legatura dintre Persida si parintee ei spiritual ,maica Aegidia . 24377gln16nyo3h
Ca bildungroman ,Mara urmareste evolutia Persidei si a lui Trica .Persida e educate de calugaritele catolice din Lipova ,avand-o ca parinte spiritual ,scriam , pe maica Aegidia .Alegerea unei manastiri catolice ca loc de educatie pentru Persida nu e intamplatoare ,ci contribuie la acutizarea tensiunii romanesti .Spatiul desavarsiri morale ,al meditatiei , al credintei pure in Dumnezeu ,manastirea din Lipova va fi cadrul in care personalitatea Persidei se va forma .
Cu atat mai intens trebuie inteles impactul ce se va naste in interiorul personajului atunci cand iubirea sacra ,pentr Dumnezeu ,se va intalni cu iubirea omeneasca , pentru Nalt.”Persida e o fata naiva si totusi cu un instinct al realului in care putem recunoaste pe fiica Marei ,timida si decisa ,sincera si disimulata .Iubeste pe Nalt de cum il zareste de la fereastra deschisa a camerei manastirii .Aceasta iubire seamana cu o boala impotriva careia se lupta .
Iubirea pentru Nalt intervine intr-o lume care se orienteaza dupa norme extreme de rigide .Ea este o deviere de forma .In fond ne aflam in miezul unui conflict de sorginte clasica :iubire versus datorie .Si daca iubirea ne apare in coordonatele ei concrete ,datorie este cea care incearca sa suprime fiorii dragostei .Gandirea pragmatica ,reprezentata de mentelitatea ai actiunile Marei , se intalneste cu iubirea ,sentiment ce incalca orice granita
oricat de riguros trasata. Insasi Mara stie ca deasupra datoriei sia iubirii se afla forta destinului si vointa lui Dumnezeu .Consecinta este ca iubirea dintre Persida si Nalt isi va urma cursul indifferent de zbuciumul interior al fetei .Casatoria Persidei cu Nalt sta sub semnul aventurii .Ea se petrece in secret si este urmata de plecarea cuplului la Viena .Solutia casatoriei pare pripita ,ea insa curma tensiunile sufletesti ale Persidei.”Mult s-a zbuciumat Persida pana s-a hotarat intr-un fel ;tocmai de aceea insa ,hotarata odata ,ea se simtea foarte usurata si apornit cu toata inima pe calea ce-si croise .”.Aceasta “hotarare” este anticipate de Slavici in debutul celei de-a opta parti intitulata “Datoria”:”Marunta si usurica,smerita si umbland ca pe sfoara ,totdeauna aspra la vorba si la cautatura ,dar blanda si duioasa era firea Persidei ” .Dupa o perioada traita la Viena tanarul cuplu se intoarce acasaq .Progresiv ,trasaturile de character ale Persidei se apropie tot mai mult de cele ale mamei sale .”Persida are stofa Marei ,incapatanarea ei de om care,isi pune in gand o afacere,nu se opreste pana nu se duce la bun sfarsit “.Spiritul intreprinzatir al Persidei ,puterea personajului de a depasi greutatile existentei devin si mai evidente cand tanarul cuplu deschide carciuma de la Sararie .”Gandul c-ar fi o rusine sa se faca carciumareasa nu-I trecere Persidei prin minte:alaturea de sotul ei orisice munca parea cinstita .”mai mult ,fata sovaielilor lui Nalt ,Persida e nevoita sa conduca toata afacerea ,lucru pe care il face fara greutate .


Alte personaje:

Trica,Maica Aegidia,Gheorghe(varul   Marei),Bocioaca,Marta,Anton Hubar,Hubaroaie,Ignatus Hubar(Natl),Claici,Milena,Munteanu(logotnicul Milenei),Seca Lena,Pavel Codreanu,Anca,Liubicek(tovarasul lui Natl),protopopul,Gheorghe al lui Balta,Iovita al lui
Borleu,cojocarii,macelarii,Andrei(varul lui Bocioaca),Emilia si Nina(nepoatele parintelui Isai),Bradeanu,Burdea,Oncea si Barzau(prieteni cu Bocioaca),Reghina si fiul ei Bandi,Simina(slujnica Martei),Talia(slujnica Persidei),copilul Persidei.

Комментариев нет:

Отправить комментарий